Martisorul este o sarbatoare traditionala romaneasca veche de peste 8000 de ani si a
fost sarbatorita inca de pe vremea getilor. Martisorul celebreaza
sosirea primaverii si renasterea naturii. De martisor fetele si
femeile trebuie sa poarte fire lana rosie si
albe, pentru sanatate, noroc si un an nou bun.
In vechiul calendar al romanilor, in ziua de 1 martie se sarbatoreaMatronalia, ziua lui Marte,
zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. La noi insa, martisorul reprezinta simbolul
primaverii si al revenirii la viata, este un simbol care aduce credinta, optimism si veselie.
In folclorul romanesc, exista mai multe legende despre martisor si aparitia lui in randul sarbatorilor.
Lupta dintre bine si rau
Un mit al poporului român cu privire la mărţişor povesteşte cum Soarele a coborât pe
Pământ în chip de preafrumoasă fată. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui.
Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie, şi lumea
întreagă a căzut în mâhnire.
Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului
să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit,
a chemat zmeul la luptă dreaptă.
Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer şi iarăşi
a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, dar
tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse.
Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare.
În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii.
Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori:
una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte
de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.
Lupta primăverii cu iarna
Conform unei legende populare, in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit
la marginea padurii si a observat cum, intr-o poiana, intr-o tufa de porumbari, de sub
zapada rasare un ghiocel. Ea a hotarat sa-l ajute si a inceput a da la o parte
zapada si a rupe ramurile spinoase. Iarna, vazand aceasta, s-a infuriat si
a chemat vantul si gerul sa
distruga floarea.
Ghiocelul a inghetat imediat. Primavara a acoperit apoi ghiocelul cu mainile ei,
dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. Din deget s-a prelins o picatura de
sange fierbinte care, cazand peste floare, a facut-o sa reanvie.
In acest fel,
Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu pe zapada alba.
Martisorul Babei Dochia
O alta legenda spune ca atunci cand se afla la pascut cu turma sa
de oi, Baba Dochia a gasit o para. Dochia a legat para cu un fir
de ata pe care l-a aseazat pe desaga sa. Ziua in care Baba
Dochia a gasit para era prima zi a lunii martie. Se spune astfel
ca Baba Dochia a fost prima persoana care a purtat un martisor.
Martisorul semnifica astfel prima zi de primavera, momentul
in care intreaga natura revine la viata si apar primele flori,
ghioceii. Martisorul realizat dintr-un fir alb si unul rosu este
un pandantiv care aduce noroc, sanatate si fericire.
In unele zone, de martisor nu se lucreaza pentru a nu
o supara pe Baba Dochia, care va trimite iarna si frigul inapoi.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie,
după care este prins de ramurile unui pom fructifer.
Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor.
Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă
mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.
La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor
României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
